Secuii s-au instalat ca grăniceri în sud-estul transilvan în cursul secolului al XI-lea. Satele săsești au început a fi construite de la mijlocul secolului al XII-lea, când regele Géza al II-lea a adus coloniști germani în regiune pentru a proteja frontierele orientale ale Regatului Ungariei de invaziile cumane.
Clădirea principală a satelor săsești și secuiești este biserica, situată aproape întotdeauna în centrul localității. În majoritatea cazurilor, biserica este situată într-o locație ușor de apărat, de obicei în vârful unei coline. Elementele de fortificație întâlnite în orașele din împrejurimi au fost adaptate fortificațiilor din sate. Materialele de construcție sunt în mod tradițional piatra și cărămida roșie, iar țiglele acoperișurilor sunt date cu argila roșie, ceea ce e o specificitate a regiunii.
Sub numele de „biserici fortificate ardelene” sunt cuprinse mai multe tipuri de fortificații:
-
Biserici fortificate propriu-zise: edificiile unor biserici cuprind elemente defensive – turnuri de clopotniță transformate în donjon sau ziduri prevăzute sub cornișă cu mortriere și cu veritabile drumuri de straja cu podeaua găurită (fie pe toți pereții edificiului, ca la Seliștat, fie doar pe anumiți pereți, de obicei pe pereții care delimitează altarul, ca la la Șura Mare)
-
Biserici cu ziduri de incintă fortificate: edificiile unor biserici nu conțin nici măcar un element defensiv, în schimb bisericile sunt înconjurate de ziduri de apărare (tehnic, este impropriu ca aceste ansambluri arhitectonice să fie denumite "biserici fortificate", ele fiind în fapt "cetăți țărănești" construite în jurul celui mai important loc / edificiu al satului); în unele cazuri, zidurile de incinta sunt relativ mici, fără creneluri, eventual având ca elemente defensive importante câteva turnuri; în alte cazuri biserica e înconjurata de ziduri înale și groase conținând multiple elemente defensive - creneluri, drum de strajă, turnuri etc. (ex: Prejmer, Hărman, Cârța); în fine, exista fortărețe cu mai multe ziduri de incintă (ca la Biertan).
-
Biserici cu trăsături defensive mixte sau fortărețe-biserici: în multe localități întâlnim fortificații care prezintă o combinație a celor doua tipuri văzute anterior - pe lângă elementele defensive ale edificiul propriu-zis al bisericii, sunt prezente ziduri de apărare cu elemente defensive multiple (ca la Dealu Frumos, Valea Viilor etc.)
Agârbiciu
Biserica din secolul al XV-lea poartă hramul Fecioarei Maria, și a fost construită pe un deal din mijlocul satului
Agnita
Aici se află una dintre cele mai vechi fortificații țărănești săsești din Transilvania cu trei incinte întărite cu turnuri.
Axente Sever
Biserica fortificată este una din puținele biserici din Transilvania care au turnul clopotniță deasupra corului
Bărcut
Biserica a fost construită între secolele al XIV-lea și al XV-lea, și a fost refăcută complet în secolul al XIX-lea.
Biertan
Complexul arhitectural medieval constă dintro biserică și o centură de fortificații localizate în centrul satului pe un deal.
Câlnic
Castelul diferă prin faptul că nu este situat pe un deal ci mai degrabă într-o depresiune..
Cincșor
Biserica prezentând un turn la vest este ridicată în 1427. La jumătatea secolului al XV-lea este ridicată prima incintă și este adăugat un etaj de apărare deasupra corului.
Cincu
Biserica închinată Fecioarei Maria, cu turn central pe vest, este cea mai mare bazilică romanică aflată într-un sat săsesc.
Cisnădie
În anul 1425 în Cisnădie a fost construit primul turn cu ceas din Transilvania. Acesta este înconjurat de 2 ziduri de apărare, cel interior având și încăperi pentru păstrarea proviziilor.
Cristian-Sibiu
Biserica evanghelică luterană din Cristian a fost construită pe locul unei bazilici romanice purtând hramul Sf. Servatius.
Criț
Pe locul actualei biserici se găsea o biserică veche, din piatră, consemnată documentar pentru prima dată în 1270.
Cârța
Mănăstirea de la Cârța, filie al abației de la Igriș, a fost atestată prima oară în 1223, într-un document din vremea regelui Andrei al II-lea.
Dealu Frumos
Încă din prima jumătate a secolului al XIII-lea exista o bazilică romanică cu cor pătrat și absidă semicirculară, cu trei nave, dar fără clopotniță.
Hălchiu
Din biserica originală, menționată pentru prima dată în 1335, a rămas doar portalul vestic.
Hărman
Istoria cetății Hărmanului se leagă de prezența Ordinului Cavalerilor Teutoni în Țara Bârsei în primele decenii ale secolului al XIII-lea la Feldioara, Prejmer, Râșnov și Sânpetru.
Homorod
Puternica fortificație șărănească, construită în jurul bisericii Evanghelico-Luterane nu a fost cucerită niciodată.
Merghindeal
Clopotnița bisericii este izolată de corpul bazilical, ea fiind localizată în turnul masiv situat în partea de vest a locașului de cult.
Miercurea Sibiului
Bazilica în stil roman a fost construită în a doua jumătate a secolului al XII-lea.
Moșna
Biserica fortificata de la Mosna se afla exact in centrul satului. Prima biserica a fost construita la inceputul secolului al XIV-lea in stil Gotic timpuriu.
Prejmer
Constituie cea mai bine păstrată și cea mai puternică biserică-cetate medievală din Estul Europei.
Râșnov
Cetatea a fost construită ca parte a sistemului defensiv pentru stele Transilvănene expuse invaziei turce și tătare.
Richiș
Biserica a fost construită în mai multe etape sub forma unei basilici Gotice fără turn.
Saschiz
Biserica evanghelică, situată în centru satului, a fost construită între anii 1493 și 1525 pe locul unei biserici în stil Roman și apoi al unei biserici Gotice Cisterciene.
Seliștat
Biserica a fost un sanctuar, dar de asemenea o fortăreață. A fost construită între anii 1300 și 1350, și după atacurile turcilor a fost fortificată de către sași la sfârșitul secolului al XV-lea.
Slimnic
Castelul de la Slimnic se presupune că a fost construit în secolul al XIII-lea.
Șoarș
Șoarș a fost o comună liberă în Scaunul Cincului. Biserica din ziua de astăzi, dedicată Sfântului Iacob a fost menționată în două indulgențe papale în 1449 și 1466.
Șura Mare
Biserica a fost concepută ca o bazilică în stil roman cu trei nave și șase secțiuni.
Valea Viilor -sit UNESCO
Biserica în stil gotic din ziua de astăzi, construită în secolul al XIV-lea, poartă hramul Feciaorei Maria. Mica navă are o cupolă susținută de 7 perechi de stâlpi incorporați în zidul vestic.
Viscri
Prima atestare documentară a Viscriului este un document cu taxe bisericești datând din preajma anului 1400, în care satul se menționează că este parte a parohiei Rupea.